Postfața volumului Ola Small World- un eveniment marca .chester

           Pe 10 noiembrie 2010, scriam pe un forum penibil următoarele rânduri:

Am tresărit plăcut la gândul unui nou volum de astfel de cioburi răzleţe, răsfirate şi răsturnate de creativitate prodaniană. Textul de faţă mi-a plăcut, cam ca tot ce am mai citit de la tine, şi începe să-mi placă din ce în ce mai mult stilul tău. Devii olimpian şi s-ar putea foarte bine să ajungi în topul meu personal, alături de alţi titani. Deja eşti pe aproape.

Homelessly in love

       Dan Sociu, Pavor nocturn, Ed. Cartea Românească, 2011

      După cum îi spune și numele, antologia de poezie a lui Dan Sociu este ca o sudoare rece pe care o simți pe tâmple când te trezești brusc în inima nopții dintr-un coșmar brutal, încerci să-ți ștergi transpirația și descoperi că nu era nimic pe fruntea ta. Aprinzi lumina și pereții colcăie de gândaci. Ești la cămin. Fruntea ta a fost traseul parcurs de o coleopteră. E doar o altă noapte de vară și adevăratul coșmar abia acum începe. Aceeași senzație de încercare disperată de a te salva dintr-un univers plin de nisipuri mișcătoare și o mână întinsă care te scoate și nu face decât să te împingă sub un camion mi-a inspirat mie acest volum. Acesta este background-ul de exhibare a unei estetici a ratării și a unei dorințe ardente de mântuire, nu neapărat în sens transcendental, cât în cel mai firesc mod- prin iubire, dorință, de altfel, exprimată dureros de imagistic:

fă-ți casă cu mine

la casa de amanet

(...)

culcă-te lîngă mine în betonieră

doi avortoni găsiți în container

două hoituri îmbrățișate-n portbagaj

Resuscitarea textualiștilor

Sorin Gherguț, Orice (Ed.Pandora M, 2011)

   Sorin Gherguț poate face deliciul oricărui literat, pentru că baletează cu suplețe printre rafinamente lirice retezate de cele mai multe ori de douămiiști. E amuzant fără a fi licențios și e profund fără a împroșca cu sânge când își scoate inima, pentru că el știe că și sângele și inima sunt făcute tot din text. Cuvintele pot ucide lumea din exterior, spunea poetul pe undeva, dar tot ele sunt criminalul perfect- nu lasă nicio urmă. Cuvintele desființează și dispar (sau lovesc și fug), atunci când sunt rostite. În scris, însă, și date lui Gherguț, ele devin niște jucării care au dezvoltat propria lor inteligență și încep să circule, să iasă din cutia lor și să socializeze cu altele: cuburile cu indienii de plastic, păpușa cu un pinguin plușat, ca într-un toy story în care fiecare jucărie reprezintă, în sine, un canon literar, producând un nou sens doar dacă se lasă lasciv atrasă în combinații extravagante:

foneme, lexeme, sintagme, propoziții: și gata

versuri aruncate în volum cu lopata

de la lume adunate și-napoi la lume date stricate,

murdărite, descompletate.

glume de o mie de ori repetate.

(dubii, dubii, dubii, 2.)