Bloc
nu mai e apă
nu mai sunt versuri
de pe bloc îți întinzi rochia de mireasă
la geamuri ne adunăm toți
ne uităm cum ni le acoperi cu stele
nu mai sunt picioare
doar scaunele
să ne prelingem noi toți stând doar pe ele
nu mai trece timpul
e doar adiere
secundele dorm pe pleoapele mele
dimineața ne trezim însetați
și avem numai bere
lumea întreagă-i un infarct
al unui mut ce visează să zbiere.
by ola small dickie
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu